La un moment dat, Bula ajunge intr-o mare criza de bani. Se gandi sa mearga la vecinul lui evreu Itic, si sa-i ceara 2 dolari, ca imprumut pana la primavara. Itic il asculta atent, apoi ii zise:
– Bine, iti dau 2 dolari imprumut pana la primavara, dar imi lasi toporul ca zalog, si la primavara imi dai 4 dolari inapoi, altfel nu ne invoim. E bine?
Mai de voie mai de nevoie, intr-un final Bula se invoi. Lasa toporul ca zalog, luase banii, si da sa plece. Insa Itic il striga:
– Bai Bula! Ia fi atent la mine, la ce m-am gandit. La primavara stiu ca o sa-ti fie greu sa-mi dai inapoi cei 4 dolari, intrucat iarna e lunga si grea, asa ca stii ce? Ia da tu acum 2 dolari inapoi, si la primavara iti mai ramane de dat decat 2 dolari. Ce zici, o sa-ti fie mai usor?
Bula se gandi putin si recunoscu in sinea lui ca Itic are dreptate si ca, uite e un vecin adevarat, asa ca se invoi, ii dete inapoi cei 2 dolari si pleca acasa, ceva mai usurat. Insa pe drum tot calcula:
-Hmmm! Bani nu am, topor nu am, insa m-am ales cu o datorie de 2 dolari, si totusi nu a fost nimic in neregula…
